“Legenda spune ca lacramioarele (li se mai spun si margaritare) s-au nascut demult, la inceputul vremurilor crestine, pe Muntele Patimilor, Golgota. Pe cand privea, incremenita de durere, rastignirea Mantuitorului, din ochii Fecioarei Maria pornira a se rostogoli lacrimi fierbinti. Din fiecare lacrima care a atins pamantul a rasarit mai apoi cate o floare, de un alb pur, precum sufletul Mariei. Asa se face ca lacramioarele infloresc pe deplin in apropierea sarbatorilor de Paste, simbol al dragostei, puritatii si daruirii…
Lacrima este distilarea sufletului. Este cea mai profunda emotie a inimii umane exprimata in solutie chimica. Este un extract concentrat, este produsul final al caderilor si al suferintelor. Lacrimile adevarate nu sunt un camuflaj, ci sunt tabloul sufletului desenat pe panza emotiilor. Ele sunt portretul celor mai adanci aspiratii umane.”
Lacramioare
„Sir de lacrimi, lacramioare,
Au curs lin, racoritoare
Iar din lacrimi pana-n zori
S-au facut gingase flori.“
